History vs reality!

Historie vs realiteit!

Mijn avondjes voor een belangrijke wedstrijd, zoals de Champions League wedstrijden, zijn altijd lekker rustig. Eerder gingen we nog wel eens een dag voor zo’n wedstrijd in het hotel met het team, maar ik vind het toch een stuk beter om op zo’n avond thuis te zijn, mijn eigen eten te maken en thuis heb ik tenminste Nederlandse tv 😉 En nu kan ik lekker onder het genot van een cappuccino mijn blog schrijven.

Gisteren ben ik na de training naar Bistrita gereden. Zoals jullie misschien wel weten heb ik een aantal weken geleden aandacht gevraagd voor een project waarvoor ik ambassadrice ben (zie link hier). Op dit moment zijn we volop bezig om de Jelna kerk te redden, een evangelische kerk met unieke frescoes uit de 14e eeuw. Gisteren heb ik, samen met het hoofd van het project Tibor Kollar, een meeting bijgewoond met de burgemeester van Bistrita. Zij gaan proberen om een budget te verkrijgen, zodat er begonnen kan worden met het redden van de kerk. De persconferentie hierover heb ik ook nog bijgewoond en daarna was het eindelijk tijd om de kerk te gaan bekijken. Het was ontzettend indrukwekkend om nu eindelijk die bijzondere frescoes in het echt te zien. Je kan je bijna niet voorstellen hoe oud die tekeningen zijn en het is zo jammer dat de kerk niet onderhouden wordt. Daarom hoop ik echt dat er geld komt om de kerk te renoveren, want er is niet veel tijd meer.

Nu zit ik dus nog even lekker te genieten van mijn vrijdagavondje, blij dat het vandaag een echte lentedag was, en klaar voor de wedstrijd van morgen. Want daar draait het natuurlijk om, de kwartfinale van de Champions League! Het zal echt een hele zware wedstrijd worden, want Buducnost is natuurlijk een top ploeg is. Daarnaast hebben we helaas ook nog veel blessures in het team. Maar mijn doel voor morgen is om vooral te genieten, te genieten van mijn laatste Champions League wedstrijd in Baia Mare. Iets wat ik heel mijn leven nooit meer ga vergeten en wat ik absoluut niet had willen missen. Het Roemeense volkslied dat door iedereen wordt gezongen voor de wedstrijd, al die mensen die met de vlaggetjes van HCM Baia Mare en Roemenië zwaaien en dan de zaal die ontploft als er een goal gescoord wordt. Dat zijn mijn kippenvel momenten. En uiteindelijk zal ik dan na 60 minuten op het scorebord kijken en hopen dat het resultaat voor ons positief is!

Normally my evening before an important game are very calm and easy. For example when we play the Champions League matches I love to be at home, cook my own dinner and watch some Dutch tv 😉 A while ago we’d always spend the night before a game in the hotel, as teambuilding, but I’m happy I can write my blog tonight at home while drinking my cappuccino.

Yesterday after the training I drove to Bistrita. As most of you probably know I’ve asked for some attention for a project I’m working on right now (see the link here). As an ambassador of a project which saves cultural heritage, I’m working on the project of the Jelna church. An evangelic church which contains unique frescoes from the 14th century. The head of the project Tibor Kollar and me had a meeting with the president of the county council of Bistrita. They are trying to find a budget, so they can start renovating the church. I’ve also took part in a press conference about this subject and after we finally drove to Jelna to see the church. It was so impressive to finally see the unique frescoes in real life. You can’t imagine how old those drawings are and it’s so sad that no one is maintaining the church. Therefore I really hope our project wil work and that there will be some money to renovate the church, because there is not much time left.

So now I’m enjoying my friday evening, happy that today was a real spring day, and ready for the game of tomorrow. Because in the end that’s what it’s all about, the quarter final of the Champions League! It will be a pretty tough game. We have a lot of injuries, but also because Buducnost has a great team. But tomorrow my goal is to enjoy every moment, to enjoy my last Champions League game in Baia Mare. Something I will never forget in my entire life and something I’m very happy I was part of. The Romanian anthem that everyone sings before a game, all those people who are waving with the flags from HCM Baia Mare and Romania and the entire hall that explodes when we score a goal. That are the moments that I get goosebumps. And then after 60 minutes I will watch the scoreboard and hope it will be a positive result for us!

Istorie contra Realitate

În mod normal, seara de dinaintea jocului este foarte calmă și ușoară. De exemplu, când jucăm în Champions League iubesc să stau acasă, să îmi gătesc cina și să mă uit puțin la televiziunile olandeze. În urmă cu ceva timp ne petreceam nopțile de dinainte de meciuri în hotel, sub formă de teambuilding, dar sunt fericită că pot să scriu aceste rânduri de acasă, savurându-mi cappuccino-ul.

Ieri după antrenament am mers în Bistrița. După cum probabil știți deja, în urmă cu ceva vreme v-am atras atenția asupra unui proiect la care lucrez în prezent. Din postura de ambasador al bunăvoinței, lucrez la un proiect pentru salvarea bisericii evanghelice din Jelna. Este o biserică ce conține fresce unice din secolul al XIV-lea. Împreună cu Tibor Kollar, liderul proiectului, ne-am întâlnit cu președintele consiliului județean Bistrița-Năsăud. Se încearcă găsirea unui buget pentru începerea procesului de restaurare. După această întâlnire, a avut loc o conferință de presă, iar mai apoi am mers la Jelna. A fost impresionant să văd într-un final acele fresce unice în realitate. Nu vă puteți imagina cât de vechi sunt acele desene și cât de trist este că nimeni nu susține biserica. Așadar, chiar sper ca acest proiect să prindă și că se vor găsi fonduri pentru salvarea acestei biserici, pentru că nu mai are mult timp până la prăbușire.

Acum, profit de această seară de vineri, fericită că astăzi a fost o zi de primăvară minunată, fiind pregătită pentru meciul de mâine. Pentru că despre asta este vorba, sferturile de finală ale EHFCL. Va fi un meci dificil. Avem multe accidentări, dar și faptul că Buducnost sunt o echipă bună. Mâine, țelul meu este să mă bucur de fiecare secundă a jocului, să mă bucur de ultimul meci de Champions League în Baia Mare. Ceva ce nu voi uita toată viața și o echipă din care sunt foarte fericită că am făcut parte. Imnul național al României cântat de toți cei prezenți în sală înainte de fiecare meci, toți acei oameni care flutură steagurile cu HCM Baia Mare și România și toată sala care explodează când marcăm un gol. Acestea sunt momente în care devin emoționată. Și după 60 de minute o să urmăresc tabela și sper că va fi un rezultat pozitiv pentru noi!